Ioan Bălan: Minoritatea română din regiunea Cernăuți e vulnerabilă. Cadrul legislativ a restrâns foarte tare drepturile minorității române. Am primit asigurări că situația va intra pe făgașul normal

Președintele grupului parlamentar de prietenie România-Ucraina, deputatul PNL de Suceava Ioan Bălan, a declarat în emisiunea Exclusiv 90 de minute că minoritatea română din regiunea Cernăuți este vulnerabilă, arătând că după ce s-a încercat îngrădirea educației în limba maternă acum a fost declarată neconstituțională o lege care permitea comuncarea publică în limba maternă în regiunile în care minoritatea depășelte 10 la sută din populație, subliniind însă că a primit asigurări că, pentru minoritatea română, lucrurile vor intra pe un făgaș normal.

Bălan a precizat că a făcut parte din echipa mandatată de Parlamentul României din care au făcut parte câte un reprezentant al fiecărui partid parlamentar, să poarte discuții cu Rada Ucrainei de la Kiev și a avut și o întâlnire cu ministrul de Externe al Ucrainei, iar zilele trecute cu ambasadorul Ucrainei.

El a spus că la Kiev a fost o întâlnire bună cu reprezentanții Dumei de Stat, aceștia susținând că vor așteapta avizul Comisiei de la Veneția și vor ține cont de acel aviz privind Legea învățământului și mai ales privind articolul 7 care reglementează învățământul în limba maternă, iar avizul Comisiei a fost unul clar.

„Chiar dacă am fi avut un aviz neutru, aveam un acord că în legea subsecventă privind învățământul preuniversitar și universitar pe anumite materii să existe învățământ în limba română”, a spus Bălan.

El a menționat că lucrurile au evoluat, și partea română s-a întâlnit și cu ministrul de Externe care a spus cam aceleași lucruri ca și parlamentarii ucraineni.

„Diferența între noi și Ungaria și Rusia a fost că noi am avut un discurs european, Ucraina fiind o țară asociată. România ca și vecin cu bune relații, ne-am păstrat în limite, dar fermi. Noi nu am cerut nimic în plus față de ceea ce era și am cerut să rămânem în limitele obținute de ani de zile de comunitatea română din nordul Bucovinei”, a spus deputatul sucevean care a menționat că Ungaria a avut o serie de evenimente și acțiuni mult mai agresive decât ale noastre.

El a mai declarat, ieșind din cadrul diplomatic și din cadrul politic, că ținta acestei modificări cu siguranță nu au fost românii.

„Noi suntem victime colaterale. Suntem o minoritate importantă în Ucraina, dar nu cea mai importantă. Comparativ cu cea ungară a noastră este puțin mai mică, iar cea mai mare este cea rusă”, a spus Bălan.

El a menționat că în prezent s-a prorogat cu cinci ani termenul de intrare în vigoare a prevederilor contestate din Legea învățămntului, iar în discuția pe care a avut-o cu ambasadorul Ucrainei a văzut pe de o parte deschiderea acestuia, dar și faptul că se dorește să se găsească soluții pentru a rămâne în forma actuală, cu precizarea că pentru unele materii, istoria, geografia să fie în limba ucraineană pentru ca etnicii români să se integreze și Ucraina.

Deputatul sucevean Ioan Bălan a mai declarat că minoritatea română din regiunea Cernăuți este vulnerabilă.

„Acolo este și o agitație”, a spus deputatul.

El a aminitit de situația recentă din zona Cernăuți și că a avut o discuție cu cei din Ambasada Ucrainei care i-au confirmat că dejucarea incendierii a două școli românești e o provocare din partea unor servicii rusești.

„Ei au spus că au dovezi de implicare a serviciilor rusești și că s-ar dori o exacerbare a tensiunilor între etnicii români și ucraineni”, a spus Bălan.

El a mai declarat că obligația statului român este de a face toate demersurile pentru a oferi protecție ca etnicii români din Ucraina să-și desfășoare activitatea așa cum și-au desfășurat-o până acum.

Ioan Bălan consideră că acest lucru trebuie să se facă în regim de reciprocitate.

„Etnicii ucraineni din România nu au problema pe care o au etnicii români din Ucraina. Întotdeauna au existat mici probleme, dar acum cadrul legislativ a restrâns foarte tare drepturile minorității române”, a spus Bălan.

Deputatul a arătat că o lege care prevedea dreptul de utilizare publică a limbii materne în regiunile în care există o minoritate mai mare de 10 la sută a fost declarată neconstituțională.

„În situația asta lucrurile capătă o turnură și mai complicată. Avem pe de o parte școala, cu îngrădirea care se încearcă să se impună, a doua este cea de comunicare publică, ceea ce este destul de complicat. Și televiziunile și radiourile aveau programe în limba minorităților, iar acum prin revenirea asupra acestei legi, programele vor fi majoritar în limba ucraineană”, a spus Bălan.

El a adăugat că minoritatea română este o victimă colaterală și nu ținta acestor măsuri.

„Avem promisiunea certă a ministrului de Externe,a  ministrului Învățământului, a ambasadorului Ucrainei, că lucrurile vor intra pe un făgaș normal în ceea ce privește comunitatea română”, a spus Ioan Bălan.(T.B.)