Deputatul Ioan Bălan cere ministrului Agriculturii să sprijine producătorii români să-și dezvolte propriile rețele de comercializare a produselor după modelul lui Alexandru Scheul. Supermarketurile aduc mărfuri din import și susțin economiile agrare ale acelor țări


Intră acum și în grupul de

Deputatul PNL Ioan Bălan a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, să găsească soluții pentru sprijinirea producătorilor români care să-și dezvolte propriile rețele de comercializare a produselor după modelul lui Alexandru Scheul care și-a creat propria rețea de vânzare constatând că nu poate să accepte cerințele impuse de supermarketuri.

„În ultimii 28 de ani, cea mai mare parte a consumatorilor români şi-au redirecţionat achiziţiile cu amănuntul din zona marilor reţele de supermarketuri. Astfel, cetăţeanul român, a fost atras în primul rând de avantajele determinate preţurile practicate de marii retaileri, dar şi de faptul că din acelaşi punct acesta poate achiziţiona produse diferite: detergenţi, haine, produse alimentare, produse de menaj. S-a ajuns la situaţia în care consumatorul achiziţionează inclusiv produse pe care, cu ani în urmă, le cumpăra din pieţele agro-alimentare: legume, fructe, brânzeturi sau carne şi produse din carne”, a arătă Ioan Bălan într-o interpelare adresată ministrului Agriculturii.

El adaugă că nu este nicidecum o noutate faptul că reţelele de supermarketuri îşi formează cea mai mare parte a vânzărilor pe calea importurilor, susţinând astfel economiile agrare din zonele din care provin importurile.

„Nu putem condamna statele membre care-şi susţin astfel propriile economii, atâta vreme cât noi nu ne susţinem deloc producătorii. O problemă gravă pe care doresc să o semnalez, care nu are nici un aspect de noutate, dar pentru înlăturarea căreia nu s-a făcut nimic de peste 15 ani, o reprezintă aşa-numitele taxe de raft prin care producătorii români sunt puşi în imposibilitatea de a vinde mărfuri produse în România, prin intermediul reţelelor de supermarketuri care activează astăzi în România”, arată deputatul sucevean.

El îi prezintă ministrului Agriculturii și un exemplu concret, al omului de afaceri sucevean Alexandru Scheul, care poate va crea o imagine mult mai completă asupra gravităţii acestei situaţii.

„La nivelul comunei Horodnic de Jos din Judeţul Suceava, cu mari dificultăţi s-a dezvoltat un producător foarte apreciat de mezeluri, care în anul 2017 a avut o cifră de afaceri importantă. Singura manieră prin care acest producător nu şi-a închis porţile a fost aceea de a dezvolta, el însuşi, o reţea de magazine pentru comercializarea produselor, la nivelul judeţelor Suceava, Iaşi, Botoşani şi Neamţ, cu perspectiva de extindere în viitor. Acesta este un caz cu totul fericit, însă cea mai mare parte a producătorilor români se lovesc de condiţiile inacceptabile impuse de marile reţele de magazine: li se impun preţuri şi cu 40% mai mici, dar şi standarde administrative pe care nu au cum să le îndeplinească la intrarea în supermarket”, a spus Bălan.

El a adăugat că deşi mulţi ani s-a vorbit despre proiectul – standul produselor româneşti în supermarket – astăzi cea mai mare parte a produselor comercializate nu sunt de origine românească.

Pentru că există riscul de dispariţie al producătorilor români de produse alimentare şi luând în considerare aspectul privat al reţelelor de comerţ cu amănuntul, Bălan cere ministrului ca în acord cu sloganul „mândru că sunt român”, să prezinte demersurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, nivelul de discuţie şi rezultatele obţinute, pentru ca produsele româneşti să poată fi vândute şi prin intermediul reţelelor de supermarketuri.

„Înţelegând limitările pe care le are Ministerul Agriculturii în a interveni în programul managerial al unei afaceri private, vă rog să precizaţi de ce nu demaraţi un amplu proces de susţinere a producătorilor români, pentru a îşi dezvolta ei înşişi, după modelul producătorului din Suceava, propriile reţele de comercializare”, întreabă deputatul.

El a mai adăugat că având în vedere că un comerciant român merge cu un adaos comercial extrem de scăzut, de 5%-10%, faţă de un comerciant mare, al cărui adaos trece şi de 40%, solicită să precizeze dacă stimularea comerţului produselor româneşti prin reţele proprii nu ar genera o limitare a creşterii preţurilor şi chiar o scădere a acestora la produsele de bază.(N.B.)


Intră acum și în grupul de