Nechifor sceptic că Suceava va beneficia în curând de autostradă și propune politica pașilor mărunți: mai întâi drumuri expres spre Vest și spre București care vor putea fi apoi extinse la profil de autostradă

Deputatul Pro România de Suceava, Cătălin Nechifor, și-a exprimat scepticismul că Suceava va beneficia de autostradă în perioada următoare și crede că pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere atât spre sud cât și spre vest ar trebui gândit un proiect de realizare de drumuri expres care, ulterior, să fie extinse la profil de autostradă.

„ Și eu îmi doresc autostrada si spre București și spre vestul Europei. Am construit, cât timp am fost președintele Consiliului Județean Suceava, singurul aeroport internațional din întreaga țară, din ultimii 30 de ani. Dar nu e suficient, avem nevoie de căi rutiere de viteză ca să putem avea acces la dezvoltare”, a scris Nechifor pe pagina sa de socializare.

El a explicat că, în prezent, există gândită de zeci de ani o rețea de autostrăzi, așa numitele coridoare pan europene având ca obiectiv principal legarea capitalelor și conectarea extremelor continentului.

Deputatul sucevean a precizat însă că în acest proiect România a cam fost ocolită, iar cele trei coridoare care există deocamdată doar în proiect cu coridorul IX Helsinki – Sankt Petersburg – Moscova – Kiev – Chișinău – București; coridorul I Varșovia – Minsk – Moscova și coridorul III Berlin – Katowice – Lvov – Kiev. „După cum ne dăm seama, prin Suceava și Bucovina nu trece nimic. Nici spre nord, nici spre sud la București, nici spre vest, nici spre est”, a arătat deputatul.

Nechifor arată că totuși sucevenii vor autostradă, drumuri rapide și că sunt politicieni suceveni care au tot strigat despre autostradă începând cu anul 2002 și care tot strigă.

„Pai dacă de 17 ani tot strigă și nimic nu s-a întâmplat, înseamnă ori că nu îi ascultă nimeni de neînsemnați ce sunt, ori nu se face așa. Să dai cu părerea că o fi, că o păți, că pe aici, ba pe dincolo, iar e neserios”, a continuat deputatul.

El prezintă și trei variante de lucru.

Astfel, prima variantă presupune ca realizarea coridoarelor IX, III și I aproape neexistente în realitate să înghită sume uriașe din fonduri europene și surse guvernamentale, iar proiectele vor dura zeci de ani ca să fie finalizate și abia apoi se va putea solicita desenarea unui nou coridor, sau mai multe și care să conecteze și „pata albă” din nord estul României ceea ce înseamnă mult timp.

O a doua variantă, mai pragmatică, așa cum a și propus în 2014 și 2015 guvernul de atunci, este ca la nivel național să se decidă construcția de drumuri expres cu două benzi pe sens, cu delimitare fizică la mijloc, care să poată fi fazate în viitor pe profil de autostradă și care să lege Siret prin Suceava- Bacău Focșani de București, dar și legătura peste munți cu Ardealul.

„Costul ar fi mai mic, iar exproprierile de teren vor fi făcute la acest moment, asta înseamnă că, atunci când va fi restul de finanțare, se va putea trece la extindere (fazare) pe stânga și dreapta cu benzile pe care le presupune profilul de autostrada. Totul, fără a se afecta traficul pe drumul expres”, a menționat deputatul.

Cea de-a treia variantă ar fi să nu se facă nimic și să se acuze politicienii între ei cine e mai vinovat. (T.B.)