Vasile Lupu: „PNŢCD a fost scos din Parlament ca ţara să fie furată”

Aflat sâmbătă la Suceava, vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, a declarat, că formaţiunea politică pe care o conduce a fost înlăturată de la guvernare pentru ca „ţara să fie furată”. El a precizat că, în calitate de membru al Adunării Naţionale Bisericeşti, a intrat în posesia unui document prin care o firmă de avocatură arată că poate interveni pentru ca proprietăţile Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina să fie retrocedate, cerând în schimb Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor „o şpagă” de 40.000 de hectare de pădure pentru a primi restul de 122.000 de hectare de pădure revendicate. „O firmă de avocatură, cu un document foarte convingător, îşi asumă obligaţia să facă presiuni asupra puterii pentru retrocedare”, a spus Vasile Lupu, în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că respectiva firmă, al cărui nume a evitat să-l facă public „duce direct la Guvern”.

Viceliderul PNŢCD a arătat că de 40 de ani de când profesează ca jurist nu a mai întâlnit o asemenea criză de legalitate cum este cea actuală din România. „O asemenea criză de legalitate a mai fost doar în anii ’50-‘60”, a spus Lupu, adăugând că s-a ajuns ca în cazul abuzurilor de sute de milioane de euro să nu ai unde să te plângi şi că „hoţia este legiferată” de cei care deţin pârghiile puterii.

El a menţionat că în urmă cu două luni, când a intrat în posesia documentului, l-a transmis premierului prin Sorin Frunzăverde, membru al Adunării Naţionale Bisericeşti şi Patriarhului BOR, PF Daniel. Lupu i-a invitat pe miniştrii Justiţiei, Cătălin Predoiu şi Agriculturii, Ilie Sârbu, la o discuţie publică în care aceştia să răspundă cum poate o firmă de avocatură să obţină retrocedarea fondului forestier al Bisericii din Bucovina în timp ce guvernanţii nu pot. „Aceşti indivizi pot să dea pădurile pentru 40.000 de hectare, iar sistemul politic din România nu poate”, a spus Lupu. El a transmis proprietarilor deposedaţi „să-şi ia grija” de la proprietăţile confiscate până când PNŢCD nu revine în Parlament. „PNŢCD a fost scos din Parlament ca ţara să fie furată. Cu PNŢCD în Parlament nu era posibil jaful ulterior”, a mai spus Lupu.

Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina(FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obligă RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 hectare, iar ulterior, Judecătoria Suceava a decis anularea actului constitutiv şi a statutului fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei în urma unei cereri de constatare a nulităţii absolute a acestei fundaţii formulată de fundaţia Pro Fondbis-1946 Semper din Suceava. Ambele cauze se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată.

Comisia judeţeană de fond funciar Suceava, şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192 000 de ha de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi a Legii 247/2005 a proprietăţii.

Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15 000 de hectare. Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de fostul Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90 000 de ha de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.

Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică, a fost respinsă pe motivul că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice şi nu pentru realizarea unui interes public general.