Alexandru Baisanu a luat foc la vederea brosurii editate de IPS Pimen (VIDEO)

„Este supărător că am fost pus în aceeaşi oală cu Orest Onofrei şi Gheorghe Flutur. Nu eu am făcut parte dintre cei care au înfiinţat Fondul Bisericesc, ci Gheorghe Flutur”, a declarat joi liderul liberalilor suceveni, Ştefan Alexandru Băişanu, făcând referire la broşură editată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în care IPS Pimen critică tergiversarea retrocedării pădurilor Fondului Bisericesc din Bucovina.

Preşedintele PNL Suceava a spus într-o conferinţă de presă că el a susţinut şi susţine în continuare că o bogăţie mare cum este cea rezultată din exploatarea fondului forestier al judeţului Suceava este gestionată de autorităţile centrale, iar fondurile se duc la Bucureşti, în timp ce, dacă ar fi administrate de Fondul Bisericesc ca persoană juridică de drept public, atunci sumele de bani ar rămâne în judeţ şi ar putea fi folosite pentru dezvoltare. Băişanu a ţinut să reamintească că el a promovat public un proiect de lege care vine în sprijinul comunităţii şi Bisericii. „Pădurile din judeţul Suceava trebuie să-şi lase foloasele în judeţ”, a spus liderul PNL Suceava, care consideră că prin exploatarea pădurilor în folosul comunităţii locale, judeţul Suceava are capacitatea de a se dezvolta extraordinar. „Am rugămintea ca IPS Pimen să se roage la bunul Dumnezeu să dea minte guvernanţilor PDL pentru ca aceste păduri să nu fie luate cu japca. Ar fi un mare tun pe care cineva îl mai poate da în judeţ pentru că atât a mai rămas”, a spus Băişanu.

El a mai remarcat că în broşură este relatată, cuvânt cu cuvânt o discuţie pe care a avut-o cu IPS Pimen când era subprefect al judeţului şi s-a întrebat dacă aceasta se datorează memoriei extraordinare de reţinere pe care o are IPS Pimen sau dacă discuţia a fost înregistrată.

La rândul său, senatorul PDL Orest Onofrei, s-a întrebat cu ce încurcă iniţiativa sa legislativă privind reactivarea Fundaţiei Fondului Bisericesc. „Nu ştiu cu ce îi încurcă iniţiativa legislativă. Dacă nu acceptă lucrul acesta înseamnă că IPS Pimen vrea altceva decât ca pădurile să ajungă la Biserică”, a spus Onofrei. El consideră că modul în care IPS Pimen Suceveanul este sfătuit să primească pădurile tinde să devină cel mai mare furt din avutul public. „Ei vor ca pădurile să ajungă la o fundaţie privată şi nu la Biserică. Sunt surprins că autorităţile competente nu s-au sesizat încă”, a mai spus Onofrei.

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a împărţit preoţilor suceveni broşuri în vederea distribuirii lor în judeţ în care IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor îşi prezintă punctul de vedere privind retrocedarea pădurilor Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi acuză tergiversarea restituirii acestor bunuri.

Înaltul ierarh consideră că tergiversarea şi refuzul retrocedării se datorează înstrăinării oamenilor, a clasei politice de astăzi, de tot ceea ce înseamnă valoare culturală sau morală, pe de o parte, iar pe de altă parte „duhului lăcomiei de îmbogăţire peste noapte, prin jefuire, furând de la stat pădurile Fondului Bisericesc confiscate de comunişti, acum sunt la stat, ilegal fireşte, aceste păduri ale Fondului Bisericesc constituie o resursă financiară pentru buzunarele proprii ale politicienilor şi, mai ales pentru succesul în campaniile electorale”.

În broşură, IPS Pimen face referire la declaraţiile din 2001 ale lui Gheorghe Flutur care susţinea că în arhivele din Viena, a fost găsit un document olograf ce atestă că Fondul Religionar Ortodox din Bucovina a fost proprietarul unei suprafeţe de peste 190.000 ha de pădure, dar că apoi acesta nu şi-a continuat demersurile. „De, mărirea schimbă firea, darul şiretului întunecă mintea înţeleptului; şi-a văzut sacii în căruţă şi bună pace! Privind declaraţia din campania electorală mai sus amintită, într-un fel vorbeşte omul neom în campania electorală şi altfel ca ministru apoi preşedinte al Consiliului Judeţean”, menţionează IPS Pimen, în broşură.

Totodată, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor se întreabă dacă nu cumva implicarea lui Gheorghe Flutur în aducerea Luminii Învierii de la Sfântul Mormânt nu este decât că vrea să acopere atitudinea sa duplicitară. „Se spune că diavolul, ca să înşele pe oameni, se preface în „înger al luminii”. Domnul Flutur nu este diavol, ci om, chip al lui Dumnezeu, însă un om pervertit, duplicitar, silindu-se să pară cum nu este în realitate în ce priveşte statutul său moral de creştin ortodox vizavi de retrocedarea Fondului Bisericesc”, scrie IPS Pimen.
Înaltul ierarh consideră că şi fostul prefect de Suceava, Orest Onofrei, care acum este senator şi iniţiator al unui proiect de lege privind reactivarea Fundaţiei Fondului Bisericesc cu statut de persoană juridică de drept public nu face altceva decât să împiedice retrocedarea proprietăţilor Fondului. „O luptă pe viaţă şi pe moarte a acestor doi oameni desconsiderând şi încălcând legile justiţiei cu scopul de a împiedica retrocedarea Fondului Bisericesc, o proprietate confiscată ilegal de regimul comunist. Iată unde duce iubirea de arginţi, de scaune înalte şi de putere”, susţine IPS Pimen.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor aminteşte că şi fostul subprefect de Suceava, Alexandru Băişanu, în prezent preşedinte al PNL Suceava, i-a spus că mai degrabă va ajunge el preşedinte ţării, decât IPS Pimen să primească pădurile Fondului Bisericesc. „Scopul acestei tergiversări a fost lămurit când Direcţia Silvică a trecut la exploatarea cu sălbăticie a pădurilor Fondului Bisericesc”, mai susţine IPS Pimen Suceveanul care crede că are nădejdea şi credinţa neclintită în Dumnezeu că, până la urmă, Fondul Bisericesc se va retroceda „chiar dacă atunci pădurea va fi mai mult cioate”.

Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure.

Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.

Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi al Legii 247/2005 a proprietăţii.

Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.

Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.

Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de fostul Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.

Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.

Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a cerut, prin executor judecătoresc, punerea în proprietate a suprafeţei dobândite prin decizia Curţii de Apel Timişoara, acţiunea fiind însă stopată printr-o hotărâre judecătorească până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce decizia Curţii de Apel Timişoara a fost atacată de RNP.