Federația Nostra Silva, dar și Asociația Forestieră Bucovina cer premierului Cioloș dezbatere publică privind măsurile de combatere a tăierilor ilegale și susținerea industriei lemnului

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România- Nostra Silva, Asociația Forestieră Bucovina și Asociația Forestierilor și Producătorilor de Mobilă Mureșul cer premierului Cioloș o dezbatere publică privind eficienţa orientării măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, dar și în ceea ce privește susținerea industriei lemnului.

lemne padure

Într-un comunicat de presă se arată că în scrisoarea deschisă adresată, recent, premierului Dacian Cioloş, semnatarii au evidenţiat faptul că intervenţia sa în favoarea “eliminării vulnerabilităților aplicației Inspectorul Pădurilor” şi pentru adoptarea unui “pachet de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale” a condus la o nouă supralicitare a acțiunilor de control și, prin extinderea mandatului dat Ministerului Mediului, la dezvoltări execesive  ale sistemelor de control SUMAL – Radarul Pădurilor.

Reprezentanții proprietarilor de păduri arată că în spaţiul public circulă câteva date paradoxale – cifre diferite – care ridică întrebări privind tăierile ilegale din România.

 

“Dacă avem 8,8 milioane mc tăieri ilegale, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, cum este posibil ca administraţia silvică, cu peste 20.000 angajaţi, cu raspundere gestionara pentru orice taiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 mc anual, iar toate organele de control la care se adaugă sesizările populaţiei prin serviciul 112 şi Inspectorul pădurii să conducă la confiscări fizice – prin toate controalele – sub 30.000 mc?” a spus Cătălin Tobescu, vicepreşedintele NOSTRA SILVA.

Semnatarii consideră că aceasta nu poate să însemne decât că eficienţa măsurilor de control este în continuare foarte redusă, controlul este greşit orientat: numai spre transportatori şi procesatori şi nu către pădure.

Totodată, în spaţiul public au fost reflectate acţiuni de control majore finalizate prin confiscări “de răsunet” de “lemn tăiat ilegal”, fără ca fapta sancţionată să fi avut legătură cu realitatea.

„Un exemplu elocvent îl constituie confiscarea unei garnituri de tren cu 38 vagoane având 1.100 mc material lemnos, afirmându-se că lemnul circulă fără documente de provenienţă. De fapt, lemnul – provenit din import din Ucraina – a fost confiscat pentru că transportatorul, CFR Marfă, a mişcat trenul – tras pe o linie secundară – pentru a nu bloca linia de cale ferată până când se termina controlul care a durat câteva zile, cu cântărirea fiecărui vagon”, se arată în comunicat.

Mai mult, susțin semnatarii, o categorie foarte larg răspândită de confiscări şi abuzuri ale organelor de control sunt cele determinate de “constatări de diferenţe”, în timpul controlului circulaţiei masei lemnoase, între volumul înscris în documentele de însoţire şi cel “constatat” de organele de control. Alte amenzi sau confiscări se datorează unor erori umane de operare sau întârzieri de raportare în SUMAL – ceea ce nu înseamnă lemn tăiat ilegal.busteni lemn  (3)

În aceeaşi situaţie sunt şi diferenţele care se încadreaza în marja de eroare între volumul expediat şi cel recepţionat: “exemplific, din multe situaţii, cu un caz în care organele de control au confiscat un transport de lemn, având acte pentru 9,6 metri cubi, pe motiv că din măsurătorile agenţilor constatatori cantitatea reală era de 9,512 metri cubi, aşadar mai puţin cu 0,088 metri cubi decât cantitatea din acte” a arătat Ciprian Muscă, preşedintele Asociaţiei Forestiere Bucovina, concluzionând că “activitatea de control are loc unde nu trebuie: în drum sau în fabrică, mai puţin acolo unde se produce furtul, respectiv în fondul forestier sau, pe înţelesul publicului larg, «la cioată»”.

Mai mult, conform datelor din raportul furnizat de Institutul Naţional de Statistică, 3,5 milioane locuinţe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, biomasa forestieră reprezintă ponderea covârşitoare.

Totalul biomasei forestiere legal exploatate – lemn de foc propriu-zis, la care se adaugă peleţi, lăturoaie şi rumeguş din prelucrarea lemnului – care ajunge la dispoziţia populaţiei este de maxim 11 milioane mc. Diferenţa o reprezintă lemn tăiat ilegal care alimentează această piaţă a lemnului de foc. În mod evident, aceasta este marea piaţă a lemnului tăiat ilegal!

Inventarul Forestier Naţional (IFN) este practic singura referinţă şi sursă de informaţii de încredere când vorbim despre starea pădurilor. Autorităţile nu şi-au asumat în nici o declaraţie publică o prezentare a stării pădurilor conform Inventarului Forestier Naţional însă, nici Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu s-a angajat public să apere reputaţia acestui sector de activitate.

 

“În atacurile complexe împotriva sectorului, urmate de solicitări de oprire a exporturilor de produse din lemn şi introducerea unor moratorii privind exploatarea pădurilor, nicio autoritate nu a expus informaţiile oficiale privind starea pădurilor relevate de Inventarul Forestier Naţional. Tema tăierilor ilegale a devenit o temă de razboi economic împotriva industriei lemnului din România, conjunctură de care beneficiază industrii concurente din alte ţări”, a mai declarat Cătălin Tobescu, vicepreşedinte NOSTRA SILVA.

 

Pe baza argumentelor prezentate semnatarii reiterează solicitarea adresata premierului Dacian Cioloş de a iniţia o dezbatere publică pe subiectul eficienţei orientării măsurilor de combatere a tăierilor ilegale şi a măsurilor prioritare pe domeniul pădurilor şi susţinerii industriei naţionale a lemnului, fiind necesară o repunere în dezbaterea publică a pachetului de măsuri privind tăierile ilegale.(N.B.)