Aurel Vainer la comemorarea a 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina: Ion Antonescu a cerut ca în 10 zile Bucovina să fie golită de evrei, iar 92.000 de evrei din Bucovina au fost deportați în Transnistria.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic, Aurel Vainer, a declarat, vineri, la Gara Burdujeni din Suceava, cu prilejul dezvelirii unei plăci comemorative la împlinirea a 75 de ani de la deportarea evreilor bucovineni în Transnistria, că deportarea evreilor “a fost o acţiune de o inumanitate fără margini, care s-a încheiat cu foarte multe victime omeneşti”.

deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-62

Vainer a spus că, în toamna anului 1941, Ion Antonescu, care era șeful statului, a dat ordinul ca „Bucovina în timp de zece zile să fie golită de evrei” arătând că din Bucovina au fost deportaţi în Transnistria aproape 92 000 de evrei, din care 5942 de evrei erau din Suceava şi din împrejurimi.

“Antonescu a scos aproape 92 000 de evrei din Bucovina de Sud şi i-a trimis în Transnistria. Ce a fost Transnistria? A fost un ţinut al groazei, al suferinţei, al lichidării oamenilor la cea mai mică încercare de a spune ceva, nu de împotrivire, de a contesta o decizie”, a spus Vainer.

El a arătat că a existat şi un ordin al prefectului şi al primarului de Suceava din acele vremuri potrivit căruia evreilor li s-a cerut să plece din Suceava recomadându-li-se să-şi ia multe haine şi alimente şi să predea banii româneşti şi obiectele din aur.

“Am citit ordinul prin care prefectul de atunci şi primarul Sucevei anunţau ca evreii să se prezinte pentru a pleca în altă parte. Li se recomanda să vină cu cât mai multe haine, cât mai multe alimente, dar fără nici o posibilitate de a le transporta. Trebuia să vii tu, ca şef de familie, în care erau şi copii şi bătrâni, cu ei la gară şi să iei cât mai multe lucruri. Vă daţi seama că era imposibil. A existat ordinul ca la plecarea din Gara Suceava- Burdujeni să predea banii româneşti şi obiectele din aur. Din documente de arhivă rezultă că s-au strâns din aceste deportări cantităţi importante. Nu s-a găsit urma acestui aur şi a acestor bani, dar s-au strâns în mod categoric. Pentru că în acel ordin al prefectului se spunea că cea mai mică abatere de la respectarea ordinului duce la execuţie. Mai mult, tot în acest document se vorbeşte despre posibilitatea pedepsirii foarte severe, inclusiv cu execuţie, a persoanelor neevrei care ar fi încercat într-un fel sau altul să-i ajute pe evrei. Vă daţi seama ce teamă, ce teroare s-a indus în rândul populaţiei din Suceava şi din întreaga Bucovină! De aceea reacţiile de solidaritate umană au fost foarte rareori întâlnite atunci. Totuşi, au existat oameni care au fost impresionaţi de suferinţele prietenilor, vecinilor şi au reacţionat, dar trebuie să recunoaştem că numărul acestor persoane a fost foarte micuţ, mai cu seamă că până atunci relaţiile între evrei şi neevrei în întreaga Bucovină erau dintre cele mai bune, dar aşa este în lume, uneori, ai dori să faci ceva şi ceva te opreşte, aici i-a oprit teama, teroarea, plutonul de execuţie şi orice gest putea să fie aspru pedepsit. În plus, era rodul politicii antisemite duse de zece ani, în perioada dintre cele două războaie mondiale, şi propaganda extrem de intensă împotriva evreilor. Iată că aşa s-a întâmplat, oamenii au plecat cu durere, au lăsat toate bunurile, casele şi tot ceea ce era. Culmea, i s-a cerut fiecărei familii să-şi facă propriul inventar al bunurilor lăsate. Inventarele au ajuns unde au ajuns, iar acei puţini care s-au întors în Bucovina din Transnistria nu şi-au mai găsit nici casele, nici lucrurile pe care le-au lăsat pe inventar”, a spus Vainer.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic a evocat personalitatea lui Traian Popovici, primar al Cernăuţiului, născut în localitatea suceveană Fundu Moldovei, arătând că acesta a salvat viaţa a 20 000 de evrei.

Directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” Bucureşti, Alexandru Florian, a declarat că la Suceava, în Gara Burdujeni, se încheie un proiect memorial început în anul 2011 de acest institut şi continuat în parteneriat cu FCER-CM şi cu administraţiile locale din diferite regiuni ale ţării.deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-65

El a spus că în cadrul proiectului memorial au fost create spaţii de memorie publică pentru victimele Pogromului de la Iaşi, iar în anul 2014 au fost dezvelite mai multe plăci comemorative în gările din 11 localităţi din Ardealul de Nord de unde au fost deportaţi 90 la sută din evreii care trăiau în această zonă.

.Alexandru Florian a mai spus că astfel de plăci comemorative au fost dezvelite în cursul zilei de joi în gările din localităţile sucevene Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, iar în cursul zilei de vineri în gara Burdujeni din Suceava.

El a precizat că parteneri în cadrul proiectului au fost Ministerul Transporturilor şi Regionalele CFR Cluj şi Iaşi.

“Ieri şi astăzi am însemnat public, pentru a comemora şi a învăţa din istorie, cele ce s-au petrecut în Bucovina de Sud, în urmă cu 75 de ani, în luna octombrie. Mulţumesc public autorităţilor locale pentru felul în care au înţeles şi au sprijinit aceste proiecte memoriale şi pot să vă spun că din 2011 şi până astăzi, fie că a fost vorba de preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, fie de primari sau de directori de regională, atitudinea lor s-a îmbunătăţit foarte mult”, a spus directorul Institutului “Elie Wiesel”.

Alexandru Florian a subliniat că Istoria Holocaustului din România nu s-a cunoscut, că există, în prezent, proiecte educaţionale pentru a fi cunoscută şi ca urmare a acestui fapt, există şi “o reacţie instituţională din ce în ce mai adecvată”.

“În Gara Burdujeni, timp de trei zile, s-au perindat aproape 6000 de oameni, cetăţeni simpli ai României anului 1941, care au venit cam 2000 pe zi, încolonaţi spre gară, pentru a fi îmbarcaţi forţat în nişte vagoane de marfă. Toată această zonă, aşa este şi firesc în orice localitate, lângă orice gară se află străzi, cartiere,  case de locuit, oameni, cum a fost posibil ca cetăţenii acestei localităţi, dar nu numai,  să privească, să fie martori pasivi la ceea ce avea să constituie începutul unei tragedii umane, pentru că Transnistria a fost o formă de exterminare a populaţiei evreieşti din România, chiar dacă acolo nu s-a murit prin exterminare prin gazare. A fost o formă specifică, aşa cum se menţionează şi pe placă, urmare a condiţiilor de locuit, foamete, boli, etc, etc”, a spus Alexandru Florian.

Rabinul şef al României, Rafael Schaffer, a declarat că în urmă cu 75 de ani,  din Gara Burdujeni, tatăl său a fost luat şi deportat în Transnistria, fiind unul dintre puţinii care s-au întors.deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-66

“Scrie în Tora:”Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amalek!” Aşa cum Amalek s-a luptat cu strămoşii noştri când ieşeau din Egipt, deşi nu avea cu ei nimic de împărţit, aşa a fost încercată exterminarea unei naţiuni, care era lipsită de apărare, era paşnică şi tocmai fiind lipsită de apărare, era interesată, poate mai mult decât oricine, în stabilitatea statului”, a spus rabinul şef Rafael Schaffer.

El a spus că e de datoria tuturor să-şi amintească ceea ce a fost în toamna anului 1941,  “pentru ca ceea ce a fost să nu se mai repete”.

“Trebuie să ţinem minte că oricine dintre noi poate să fie victimă, dar e ceva mai important, fiecare din noi are în el puterea sau lipsa de putere pentru a colabora, acesta este un avertisment pentru fiecare din noi să ne adunăm puterile atunci când vedem răul,  să nu luăm sub nici un chip parte la acest rău, pe cât putem să ne împotrivim activ sau pasiv, dar să ne împotrivim, pentru ca acest rău să nu se repete niciodată în istoria omenirii”, a mai spus rabinul şef al României.

Printre vorbitorii la acest eveniment s-a numărat şi preşedintele Comunităţii Evreieşti din Satu Mare, Nicolae Decsei, care s-a născut în Transnistria, la trei săptămâni după ce părinţii săi au fost deportaţi în lagăr.

El a spus că părinţii săi s-au refugiat din Baia Mare în Bucovina şi au ajuns să fie deportaţi din Cernăuţi în Transnistria.deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-74

Decsei a povestit că familia sa a reuşit să supravieţuiască mâncând cojile de cartofi aruncate de la popota ofiţerilor, iar tatăl său, de profesie tâmplar, a lucrat în atelierul lagărului unde se confecţionau sicrie şi că el, timp de trei ani de zile, a crescut printre sicrie.

“Cineva mi-a prezis că voi avea o viaţă scurtă, pentru că mă jucam într-un sicriu, dar uite că am supravieţuit, în curând, pe 5 decembrie, împlinesc 75 de ani, şi ceea ce m-a salvat au fost cojile de la cartofii ce se aruncau de la popota ofiţerilor, din care se făcea o pastă”, a povestit Nicolae Decsei spunând că a scăpat şi de epidemia de tifos care aproape a decimat acel lagăr.

El a spus că familia sa a fost eliberată de armata sovietică din lagărul transnistrean în luna martie 1944, însă abia în toamna aceluiaşi an a reuşit să se întoarcă la Baia Mare, unde a aflat că rudele mamei sale au fost exterminate în lagărele de la Auschwitz-Birkenau.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen a subliniat că ceea ce s-a întâmplat atunci, în anul 1941, când evreii din Bucovina au fost deportaţi în Transnistria, a fost “cutremurător”, arătând că manifestarea de comemorare organizată la Suceava este „un lucru sfânt”pimen-2

“Nu trebuie să uităm, nici cele bune şi, mai ales, cele rele, durerile, pentru că din dureri învăţăm mai mult, dacă din dureri nu învăţăm ce trebuie, nu merităm să fim numiţi oameni. Ce a fost atunci este cutremurător, pentru că era vorba de exterminarea nu a unui om, nu a câtorva oameni, ci de exterminarea unui popor, trece dincolo de ceea ce poate gândi un diavol”, a spus IPS Pimen.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, profesorul Sorin Golda, a spus că “a nu uita înseamnă să eviţi o tragedie”.

“Într-un secol XXI în care auzim de acte teroriste, într-un secol XXI în care mai mor încă suflete nevinovate, comemorarea Holocaustului bucovinean este poate un avertisment pentru a nu ceda în faţa acestor acte şi a nu uita că avem o istorie care ne spune că trebuie să luptăm să comunicăm şi să trăim într-o bună înţelegere”, a spus Golda.sorin-golda-6

„Avem la Sinagoga Gah din Suceava o miniexpoziţie cu o parte a tristelor lagăre din Transnistria. Sucevenii şi cei care trec pe la Suceava îi rog să treacă şi pe Sinagogă”, a spus Golda care a menționat că această clădire a fost renovată cu sprijinul Federației Comunităților Evreiești și a Primăriei Suceava și va face cinste municipiului Suceava.

La dezvelirea plăcii comemorative din Gara Burdujeni au mai participat primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul de Suceava, Constantin Harasim, reprezentantul Ambasadei Israelului la Bucureşti, secretarul Ambasadei Federaţiei Ruse, episcop- vicar al Patriarhiei Ortodoxe Române, Ieronim Sinaitul.deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-59

După acest moment, la Sinagoga Gah din Suceava, construită în anul 1870, care a fost recent restaurată cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti- Cultul Mozaic şi al Primăriei Suceava, a avut loc dezvelirea a două plăci comemorative, una în ebraică şi alta în limba română şi vizitarea expoziţiei foto-documentare privind deportarea evreilor bucovineni în Transnistria.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, Sorin Golda, a spus că cele două plăci comemorative vor aduce aminte de tragicul eveniment din 9-10 octombrie 1941, când dintr-o populaţie de peste 20 la sută evreiască în Suceava au rămas foarte puţini.placa-comemorativa-deportare-evrei

La rândul său, preşedintele FCER-CM, Aurel Vainer, a mulţumit atât preşedintelui Comunităţii Evreieşti Suceava pentru efortul şi implicarea sa în restaurarea sinagogii, dar şi primarului Sucevei, Ion Lungu, pentru sprijinul financiar pe care Primăria l-a acordat în finalizarea lucrărilor de la această clădire veche a Sucevei.

“Oamenii aceştia merită toată lauda”, a spus Vainer mulţumind, totodată, tuturor celor care şi-au adus aportul pentru realizarea expoziţiei din interiorul Sinagogii Gah, ce reflectă aspecte ale istoriei evreilor din Suceava şi din Bucovina

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că reinaugurarea Sinagogii Gah din Suceava reprezintă un moment de bucurie, mai ales că o clădire importantă a Sucevei a fost reabilitată şi a fost consolidată.

El a spus că şi alte lăcaşe de cult vechi ale Sucevei au fost reabilitate şi pregătite să mai reziste cel puţin 100 de ani.deportarea-evreilor-bucovineni-in-transnistria-75-ani-151

“Mă bucur că şi această clădire destul de importantă pentru Suceava, pentru Comunitatea Evreiască din Suceava este astăzi reabilitată, va fi resfinţită şi va face onoare oraşului nostru”, a subliniat Lungu.

În cursul după-amiezii de vineri, la  Muzeul Bucovinei din Suceava s-a desfăşurat  un simpozion organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România din cadrul FCER-Cultul Mozaic în cadrul căruia au avut loc comunicări istorice.

Totodată, participanţii au vizitat expoziția pe tema deportărilor în Transnistria şi au participat la prezentarea cărților „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, semnate de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac. (Liliana Bujdei).