Problematica piciorului diabetic, dezbătută la Suceava de personalități ale lumii medicale din țară și străinătate. Specialiștii speră să se reducă numărul amputărilor în rândul persoanelor cu diabet din România

Personalităţi ale lumii medicale din ţară şi străinătate, medici de diferite specialităţi care fac parte din echipe multidisciplinare de tratament al piciorului diabetic au participat, joi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava la cel de al treilea Workshop&Hands on în tratamentul minim invaziv al piciorului diabetic.

Medicul sucevean  Mihai Creţeanu Jr., specialist în radiologie intervenţională,  din cadrul SJU Suceava, a declarat că acest eveniment s-a realizat cu sprijinul Societăţii Române de Neuropatie Diabetică, cu sprijinul Asociaţiei Române de Podiatrie, în parteneriat cu Societatea Română de Chirurgie Vasculară şi Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională şi Centrul Antidiabetic Judeţean Suceava

Creţeanu a spus că unul dintre invitaţii manifestării de la Suceava este doctorul Peter Goverde, chirurg endovascular, de la o clinică de profil din Antwerp- Belgia, se ocupă de peste 20 de ani de tratamentul piciorului persoanei cu diabet, a prezentat la Suceava modelul belgian al Clinicii de Picior Diabetic, dar şi noutăţi din acest domeniu.

El a mai spus că la workshop au mai participat şi preşedintele Societăţii de Neuropatie Diabetică şi al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, conf.univ.dr. Ioan Vereşiu, preşedintele Asociaţiei Române de Podiatrie, dr. Norina Găvan, preşedintele ales al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară, conf. univ.dr. Radu Popa de la Iaşi, precum şi secretarul general al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară, prof.univ.dr. Mihai Ionac de la Timişoara.

Preşedintele Asociaţiei Române de Podiatrie: Studiile efectuate în România ne arată că, anual, se efectuează aproximativ 5000 de amputări cauzate de diabetul zaharat

Preşedintele Asociaţiei de Podiatrie, Norina Găvan, a declarat că scopul organizării workshop-ului de la Suceava a fost “de a creşte conştietizarea privind problemele la nivelul picioarelor în populaţia generală  şi, în special, în rândul persoanelor cu diabet”.

Ea a subliniat că Asociaţiei de Podiatrie doreşte, în primul rând, reducerea numărului amputărilor în rândul persoanelor cu diabet din România şi creşterea calităţii vieţii persoanelor diabetice, întrucât aceste intervenţii au un impact atât la nivel social, cât şi economic.

“Avem studii efectuate în România care ne arată că aproape 5 la sută dintre persoanele cu diabet au o amputaţie în timpul vieţii, adică în România se realizează undeva la 5000 de amputaţii, cauzate de diabetul zaharat”, a explicat Găvan.

Medicul Norina Găvan a menţionat necesitatea existenţei echipelor multidisciplinare, formate din mai mulţi specialişti, care să fie implicate în tratamentul piciorului persoanei cu diabet.

La rândul său, medicul Peter Goverde, de la Spitalul ZNA Stuivenberg- Belgia, a apreciat drept “crucială” conştientizarea în rândul populaţiei a problemei piciorului persoanei diabetice, arătând dacă această complicaţie a diabetului zaharat este depistată la timp, poate fi prevenită amputaţia piciorului.

Medicul belgian Peter Goverde consideră că unul dintre beneficiile organizării acestor workshop-uri îl reprezintă discuţiile privind modalitatea de reducere a amputărilor piciorului persoanelor cu diabet.

“Cred că aceste tipuri de workshop-uri reprezintă cheia de boltă, care ne arată că mergem în direcţia bună sau că, probabil, încă mai avem o cale lungă de străbătut, dar eu cred că dacă nu faci nimic, va fi mult mai rău”, a spus medicul belgian Peter Goverde.

Goverde a precizat că în Belgia, potrivit unor calcule efectuate de specialişti, costurile anuale pentru un pacient care a suferit o amputaţie sunt de aproximativ 100 000 de euro.

Decidenţii care fac politici de sănătate trebuie să ia măsuri pentru ca resursele să fie judicios distribuite şi utilizate la modul maximal, consideră preşedintele Societăţii de Neuropatie diabetică, conf.univ.dr. Ioan Vereşiu

Preşedintele Societăţii de Neuropatie diabetică şi al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice conf.univ.dr. Ioan Vereşiu, a declarat că Suceava este unul dintre puţinele judeţe din România care reuşeşte să organizeze workshop-uri pe tema piciorului diabetic.

“Ce se întâmplă în centrele universitare, la reuniunile anuale, este alt lucru, dar astfel de manifestări la nivel regional, din păcate, în România poate or mai fi, dar nu ştiu de ele, în orice caz, ceea ce se întâmplă la Suceava, pentru al treilea an consecutiv, pentru mine este un lucru absolut remarcabil”, a spus Vereşiu care a adăugat că munca în echipe multidisciplinare reprezintă „singura soluţie” de a îmbunătăţi viaţa pacienţilor cu probleme ale piciorului.

Conf.univ.dr. Ioan Vereşiu a atras atenţia că problema diabetului “stresează” toate sistemele de sănătate din lume şi că în România decidenţii care fac politici de sănătate trebuie să se mobilizeze şi să ia măsurile necesare, astfel încât resursele să fie distribuite şi utilizate “la modul maximal”, pentru ca această categorie de pacienţi cu diabet să aibă parte de tratament corespunzător şi să fie prevenită creşterea numărului persoanelor care fie îşi pierd vederea din cauza acestei maladii, fie sunt în situaţia de a le fi amputat un picior sau de a face dializă.

“Trebuie să se mobilizeze toată lumea şi, în mod sigur, cei care fac politica în sănătate, pentru ca această categorie de pacienţi, care sunt aproape unul din zece din populaţia adultă a ţării noastre, să aibă parte de ceea ce la ora actuală poate să aibă parte oricine într-o astfel de populaţie”, a precizat Vereşiu.

El a explicat că mobilizarea înseamnă “organizare”, adăugând că este de dorit o mai bună distribuţie şi utilizare a resurselor din sistemul de sănătate.

“Dacă ai resurse nu foarte multe, cum suntem noi, cum este ţara noastră, atunci este foarte important să le distribui şi să le utilizezi la modul maximal. Exemplul Sucevei este unul foarte bun. Suceava are un Centru de radiologie intervenţională, mai bun decât orice în Moldova, la ora actuală. Nu ştiu câţi din cei din Moldova, mă refer la cei care iau decizii, s-au strâns să spună că problemele de acest fel le rezolvăm la Suceava, deci fără orgolii sau alte lucruri. Tot aşa se pot rezolva alte probleme din diverse regiuni, pentru că să ai resurse  atâtea cât ar vrea fiecare dintre noi  este aproape imposibil, dar atunci încerci să le concentrezi, încât să le poţi folosi la maximum”, a mai spus preşedintele Societăţii de Neuropatie Diabetică.

Vereşiu a subliniat că, potrivit unor lideri de opinie, obezitatea şi diabetul vor fi viitoarele cauze de faliment ale tuturor sistemelor publice de sănătate şi că “toţi se întreabă ce este de făcut”, în condiţiile în care numărul cazurilor este în continuă creştere.

Prezent la evenimentul de la Suceava, preşedintele ales al Societăţii de Chirurgie Vasculară, conf.univ.dr. Radu Popa, a declarat că este impresionat de modul în care arată Spitalul Judeţean Suceava, de condiţiile din Secţia de chirurgie generală, dar şi de cele din Compartimentul de Chirurgie Vasculară.

El a arătat că una dintre problemele cu care se confruntă spitalul sucevean este “lipsa acută” de specialişti în chirurgie vasculară adăugând că a discutat acest aspect şi cu directorul medical al unităţii pentru a fi cooptaţi medici tineri din această specialitate, care să dorească să lucreze la Suceava.

Referindu-se la workshop-ul organizat la SJU Suceava, conf. univ.dr. Radu Popa a apreciat prezentările colegilor săi precizând că “piciorul diabetic este o problemă care trebuie rezolvată”  şi că, deşi terapia endovasculară, o metodă radiologică intervenţională, care a ajuns “să fie elementară”, totuşi nu se practică în clinicile universitare din România.

El consideră că e nevoie ca secţiile de chirurgie vasculară din România, clinicile universitare  să fie dotate cu aparate radiologice mobile C-ARM, care oferă posibilitatea trecerii la etapa terapiei endovasculare în tratamentul bolii arteriale periferice.

Fondurile în sistemul de sănătate ar putea fi alocate mai eficient dacă în România ar exista un registru de boli şi s-ar cunoaşte numărul pacienţilor care suferă de anumite boli, consideră şeful Clinicii de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului Judeţean Clinic de Urgenţă Timişoara, prof.univ.dr. Mihai Ionac

Prezent pentru al doilea an la Suceava, secretarul general al Societăţii Române de Chirurgie Vasculară, prof.univ.dr. Mihai Ionac, s-a referit la problematica piciorului diabetic arătând că în România amputaţiile de picior diabetic se fac într-un număr “enorm”.

“Deşi vin dintr-un centru universitar care se autointitulează cu tradiţie, am venit aici ca să iau modele, ca să învăţ. Sistemul de sănătate din România este unul cam la fel ca şi sistemul politic, adică nu are legătură cu realitatea şi cu nevoile pacienţilor. În ce priveşte problematica piciorului diabetic, a amputaţiilor care se fac într-un număr enorm în această ţară, înainte de a se lua un puls sau de a se face intervenţii de salvare a picioarelor, practic, toată această organizare ar trebui să o facă sistemul”, a spus prof.univ.dr. Mihai Ionac.

El consideră că sistemul public de sănătate ar trebui să creeze un set de reguli, pe care fiecare medic să le urmeze atunci când vine un pacient şi i se fac anumite teste adăugând că în situaţiile în care testele respective au anumite rezultate, pacientul să poată fi trimis la nivelul următor.

“Ceea ce doctorul Creţeanu face aici, ceea ce este un model şi pentru noi, este că stabileşte acest set de reguli şi le transmite către medicii cu care colaborează, din zonă, în aşa fel încât să aibă un limbaj comun. Dacă un pacient are o problemă, el trebuie tratat într-un anume fel, la medicul care are experienţă”, a spus Ionac.

Prof.univ.dr. Mihai Ionac este de părere că în România ar trebui să existe un registru de boli şi să se ştie cu exactitate câţi pacienţi suferă de anumite boli, spre exemplu, de boli vasculare sau de diabet, explicând că în acest mod, cunoscându-se numărul de pacienţi, stadiile bolii şi costul tratamentului, se pot aloca mai eficient fondurile în sistemul de sănătate.

“Orice sistem normal face un registru de boli, numără câţi bolnavi de un anumit gen sunt în ţară. În România nu se ştie câţi pacienţi de boli vasculare sunt, cu diabetul e aceeaşi situaţie”, a spus Ionac arătând că, după opinia sa, asociaţiile profesionale, precum cele de Diabet, de Chirurgie Vasculară, de Radiologie Intervenţională, etc., ar trebui investite

“cu responsabilitate , să controleze şi să creeze aceste registre”.

(Liliana Bujdei)