Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa concurează pentru un loc în lista Patrimoniului Mondial UNESCO


Intră acum și în grupul de

Biserica Învierii de la Suceviţa ar putea intra în patrimoniul mondial al UNESCO. O delegaţie a României participă zilele acestea, la Sevilla, la o reuniune a comitetului organizaţiei. Acesta va alege dintre 30 de situri naturale sau culturale evaluate pentru valoarea lor excepţională. Primele demersuri pentru includerea Bisericii Învierii în lista Patrimoniului Mondial au fost făcute în 2005, iar anul trecut dosarul a fost trimis la UNESCO.
Toamna trecută, o comisie a venit la Suceviţa ca să evalueze situl cultural.

”Prin înscrierea Bisericii Învierii de la Suceviţa se urmăreşte o extindere de poziţie pentru România, care are deja incluse în lista Patrimoniului Mondial bisericile din nordul Moldovei, din 1993. Primele demersuri pentru includerea Bisericii Învierii în lista Patrimoniului Mondial au fost făcute în urmă cu patru ani, iar în 2008 a fost trimis dosarul la UNESCO” spun reprezentanţii Ministerului Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

România are la ora actuală şase obiective culturale şi unul natural înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, bisericile din Moldova -Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Sfântu Gheorghe din Suceava şi Voroneţ, Mănăstirea Hurezi, aşezările săteşti cu biserici fortificate din Transilvania, fortăreţele dacice din Munţii Orăştie, un ansamblu de opt biserici de lemn din Maramureş şi Centrul Istoric al oraşului Sighişoara.

În total 30 de noi situri sunt prezentate în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial: patru situri naturale, 23 de situri culturale şi trei mixte-naturale şi culturale. Patru dintre acestea sunt propuneri transnaţionale.

Printre siturile culturale care anul acesta concurează pentru a fi înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO se numără, alături de Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa, lucrări arhitecturale şi urbane semnate de Le Corbusier – în Germania, Argentina, Belgia, Franţa, Japonia, Elveţia – oraşul Graz, centrul istoric şi Castelul Eggenberg (Austria), Mănăstirea Sfânta Eufrosina din Polotsk (Belarus), Palatul Stoclet (Belgia), oraşul istoric Jajce (Bosnia şi Herţegoviona), Drumul Aurului de la Paraty (Brazilia), Ruinele de la Loropéni (Burkina Faso), oraşul Velha, centrul istoric Ribeira Grande (Capul Verde), monumentele istorice de pe Muntele Songshan (China), oraşul istoric Grand-Bassam (Coasta de Fildeş), salinele regale de la Arc-et-Senans (Franţa), sistemul hidraulic istoric Shushtar (Iran), oraşul sacru Caral-Supe (Peru), fermele şi satele din Hälsingland (Suedia).

Cele trei situri mixte sunt Muntele Wutai (China), parcul natural Lonjsko Polje din Croaţia şi peisajul cultural Orheiul Vechi (Republica Moldova).

Un număr de 878 de situri, din 145 de ţări, sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial, dintre care 679 sunt culturale, 174 – naturale şi 25 – mixte.


Intră acum și în grupul de