Coplata va diminua veniturile medicilor suceveni si le va dubla volumul de munca

Medicii de familie suceveni vor munci mai mult dar vor câştiga mai puţin, de anul viitor dacă autorităţile vor menţine soluţia de coplată a serviciilor medicale însă nu-i vor modifica forma. Mai mult, medicii vor pierde şi mai mult timp completând formulare şi registre, astfel perioada alocată consultului pacientului va fi diminuată.

Potrivit medicului sucevean Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Judeţene a Medicilor de Medicină Generală, implementarea din 2010 a tichetelor de sănătate va fi foarte greoaie dacă nici până atunci nu vor fi elaborate nişte norme precise de aplicare.
În opinia acesteia „coplata înseamnă o scădere a veniturilor, dar o dublare a volumului de muncă iar pacientul va avea de suferit fiindcă noul sistem nu mai lasă timp suficient pentru el”.

Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor. Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însă nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă, potrivit ministrului Sănătăţii, Ion Bazac.

Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei pe an, pe care pacientul o va plăti la unităţile sanitare pentru anumite servicii medicale, inclusiv consultaţii, spitalizări, analize de laborator şi alte investigaţii. Excepţie face asistenţa medicală de urgenţă, unde serviciile rămân gratuite. Dacă, însă, un pacient se prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezintă, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să plătească pentru servicii o sumă de 20 de lei.

Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai puţin de 700 de lei pe lună, şomerii, tinerii sub 18 ani şi persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei.
Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient va avea, în medie, o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa două episoade de spitalizare continuă, două spitalizări de câte o zi, şase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, zece analize de laborator, o investigaţie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.

Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată.

În spital se vor mai plăti şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei – cât va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast.

Odată cu introducerea tichetelor, prezenţa medicului de familie la cabinet va fi de şapte ore pe zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sunt suportate integral de pacient.
Ministrul Sănătăţii estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate de la populaţie peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiţii, cât şi veniturile personalului medical.