Unitatile de procesare carne si lapte din judet nu prea au materie prima

Judeţul Suceava se află în situaţia de a avea unităţi de procesare a cărnii şi laptelui la cele mai înalte standarde, dar care nu-şi pot asigura materia primă pentru că nu sunt suficiente animale de carne şi lapte. Corelat cu scăderea consumului şi creşterea importurilor de produse din carne şi lapte, sucevenii care au investit în mari abatoare se confruntă cu dificultăţi.

În judeţul Suceava, există 106 exploataţii comerciale de bovine, dar numai cinci dintre acestea, care însumează un total de 500 de capete, sunt de vaci de carne. Mai există cinci ferme de oi, cu circa 500 de animale, două de porci, cu 4000 de capete total, şi trei ferme de capre, cu 1000 de capete.

Potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, în gospodăriile populaţiei din judeţ mai sunt înregistrate aproape 65.000 de capete bovine, 67.000 de porci, 275.000 de oi şi 17.000 de capre. În gospodării – sau exploataţii agricole, cum sunt înregistrate – sunt între una şi 15 bovine, dar majoritar câte două vaci. În ceea ce priveşte fermele, aproximativ 80 dintre acestea au 20 de capete de animale. Sucevenii s-au orientat însă spre producţia de lapte şi mai puţin spre cea de carne, când este vorba despre cum îşi exploatează animalele, în schimb, când au investit, au construit carmangerii cu mari capacităţi de procesare.

La această oră, în judeţ avem 17 unităţi de abatorizare şi procesare a cărnii, cea mai mare, de 500 de tone pe săptămână, fiind Ancarol, de la Gura Humorului. Facos poate tăia şi prelucra 250 de tone săptămânal, Nicşani-Călineşti – 100 de tone, dar în momentul de faţă are activitatea suspendată după ce au aruncat pe un câmp capete de cai, Maralex Bădeuţi şi Avastar, câte 100 de tone, însă acesta din urmă a fost distrus într-un incendiu, acum fiind în plin proces de refacere.

În ceea ce priveşte unităţile de prelucrare a laptelui, cea mai mare capacitate o are Dorna Lactate Floreni, cu 600 de tone pe săptămână, apoi Rarăul Câmpulung, cu 400 de tone pe săptămână, dar şi fabrica de îngheţată Betty Ice, cu 600 de tone. Din 22 de procesatori de lapte, cu excepţia firmelor menţionate, media de procesare este de 20-30 de tone săptămânal. Acestor firme li se mai adaugă 12 producători de produse tradiţionale din lapte, trei din carne şi unul cu produse tradiţionale din peşte, cu o capacitate de maxim o tonă săptămânal. Media lunară de lapte procesat este de 60-70.000 hectolitri.

Dacă la lapte procesatorii iau materia primă de pe plan local, la carne două firme fac şi importuri de carne lucru vită şi porc pentru a-şi asigura fluxul de producţie. Cantitatea importată este de 30-35 de tone lunar.

În condiţiile în care unităţile de procesare din judeţ ar funcţiona la capacitate maximă şi carnea s-ar consuma integral în judeţ, acestea ar putea asigura 1.475 tone de carne pe săptămână, respectiv un consum anual de 109,57 kg de carne/locuitor. La lapte, unităţile din Suceava ar asigura 109,2 litri lapte/locuitor anual.

Pe de altă parte, în privinţa laptelui provenit din gospodării s-a ivit o problemă. Dacă în ferme laptele este conform cerinţelor europene, datorită instalaţiilor folosite, în gospodării laptele este la limită şi riscă nu mai fie preluat. Şeful Direcţiei Sanitar- Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, dr. Petrea Dulgheru, a anunţat că de la 1 ianuarie 2012, unităţile de procesare nu vor mai prelua lapte neconform. Acesta a spus că, din 2007, de când au fost implementate normele europene în domeniul fabricilor de prelucrare, pe linia calităţii materiei prime nu s-a întâmplat mare lucru.

„Cei care creşteau animale în gospodăriile populaţiei au îmbătrânit, grajdurile sunt aşa cum sunt, iar ferme conforme, la care avem garanţia că laptele este bun. Însă, la gospodăriile populaţiei, laptele este la limita între conform şi neconform”, a declarat Petrea Dulgheru. Acesta a arătat că unităţile de procesare cu ştampilă ovală, care preluau atât lapte conform, cât şi lapte neconform, au fost atenţionate asupra termenului de 31 decembrie 2011 şi obligaţiei închiderii a celei din urmă linii de prelucrare.

Inspectorii sanitar-veterinari vor monitoriza unităţile de procesare în cauză, însă un rol important revine şi producătorilor. Astfel, numărul de germeni nu trebuie să fie mai mare de 100.000, iar cel de celule somatice de 400.000. „Dacă în toamnă nu vom reuşi să îmbunătăţim aceşti parametri, va fi o problemă, de aceea vom avea mult de lucru. Vor putea preda lapte toţi producătorii de lapte conform. Acasă la mine, la Dorna, am 3 vaci, iar laptele muls este conform. Dacă ugerul este spălat, dezinfectat şi şters cu prosopul curat, iar laptele este pus la 4 grade Celsius imediat ce este muls, are în jur de 57.000-75.000 de germeni. Dacă pot să fie curaţi, şi au un frigider acasă, gospodarii iau laptele, îl introduc în sticle sau într-un vas curat şi-l pun la rece, atunci acesta poate să fie conform”, a explicat Petrea Dulgheru, adăugând că şansa judeţului Suceava este înfiinţarea de ferme dotate cu aparate de muls şi tancuri de răcire.