Ziua Culturii Naționale- la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” Cajvana

Comunitatea școlară a Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare” din Cajvana s-a reunit ,  joi, 15 ianuarie, într-un cadru solemn, în incinta cabinetului de istorie, pentru a celebra Ziua Culturii Naționale și a marca 176 de ani de la nașterea „poetului nepereche”, Mihai Eminescu.

Sub auspiciile îndemnului lui Ștefan Radu Mușat — „Dați-i lui Eminescu ceea ce i se cuvine: NEUITAREA” — evenimentul a reprezentat un omagiu adus geniului care a transformat limba română într-un tezaur de o frumusețe inegalabilă.

La eveniment au onorat cu prezența echipa managerială și cadrele didactice coordonatoare: director coordonator, prof. Ciotu Iulian, director adjunct, prof. Ureche Casandra, director adjunct, prof. Tomuț Cristina, alături de consilierul educative, prof. Rotar Nicoleta, responsabila cu promovarea imaginii unității școlare, prof. Seserman Lidia-Loredana, dar și bibliotecara liceului, domnișoara Mîțan Rodica.

Sub titlul simbolic „A fost odată ca-n povești…”, evenimentul a cuprins un itinerar artistic diversificat, susținut de elevii claselor a IX-a, a X-a și a XI-a. Astfel, elevii clasei a X-a B au prezentat materiale multimedia (PPT) despre viața marelui poet. Eleva Știrbu Irina din clasa a X-a A a vorbit despre profunzimea universului eminescian, Recitalul de poezie: „Arhitectul universului poetic” a fost omagiat prin lectura unor opere fundamentale: ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” (Camelia Motriuc, X A), ”Patria vieții e numai prezentul” (Gabriela Buga, X A), ”Scrisoarea I”- fragment (Gabriel Răcar, X A), ”Floare albastră” (Maria Boca, XI A), ”Luceafărul” (Amalia Zlotariu, XI A). Arta și literatura s-au împletit prin interpretarea piesei „O rămâi” de către elevul Gurău Sara (IX B), iar eleva Ureche Elisa (X A) a prezentat obiecte și povești despre frumoasa prietenie dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă.

În centrul manifestării a stat poezia dedicată de Petre G. Nicolae, un acrostih ce definește esența numelui EMINESCU: ”El de-a pururi strălucește, / Marele Luceafăr blând / Inima ce dăruiește / Neamului un veșnic cânt. / El e vers urcat pe culme, / Stihuit din foc nestins, / Călător etern prin lume, / Univers de neatins.”

Un moment central care a captat atenția întregii asistențe a fost prezentarea multimedia despre complexitatea operei eminesciene. Aceasta a explorat motivele pentru care Mihai Eminescu rămâne o figură singulară, reușind să transforme limba română într-un „univers poetic total”.

Cele șase piloni ai unicității sale au fost detaliați astfel: Profunzimea filosofică: Eminescu a fost un gânditor format în marile sisteme europene (Schopenhauer, Kant), integrând în poezia sa concepte despre timp, spațiu și condiția geniului, Imaginarul cosmic: Poetul a creat un univers vast, unde stelele, galaxiile și geneza lumii nu sunt doar decoruri, ci spații poetice vii., Muzicalitatea limbajului: Versurile sale au o sonoritate unică datorată armoniei dintre cuvintele vechi și neologisme, făcând poezia să „curgă” într-un ritm perfect, Arta românească autentică: Eminescu a filtrat teme universale precum iubirea, moartea și destinul prin miturile locale și peisajul mioritic, Geniul de sinteză: Capacitatea rară de a uni într-o singură operă filosofia, mitologia, știința, folclorul și emoția pură fără a pierde armonia, Impactul emoțional: Opera sa continuă să vibreze deoarece vorbește despre teme care nu îmbătrânesc: dorul, suferința, fragilitatea vieții și aspirațiile înalte.

Elevul Toneț Ionuț, din clasa a X-a, a interpretat cântecul de intensitate mistică, ”Eminescu”, al soților Doina și Aldea-Teodorovici, pe versurile lui Adrian Păunescu. „Alegerea acestei piese emblematice nu a fost întâmplătoare. ‘Eminescu’, melodia care a unit inimi de pe ambele maluri ale Prutului, a răsunat de data aceasta într-o interpretare plină de puritate. Interpretul a reușit să surprindă dualitatea compoziției: pe de o parte, durerea sfâșietoare a pierderii, iar pe de altă parte, mândria de a vorbi și de a cânta în limba în care ‘Eminescu să ne judece’.”

În cadrul festivităților, domnul director coordonator, prof. Ciotu Iulian a subliniat importanța culturii ca punte între generații:

„Cultura este cea care ne leagă trecutul de prezent și ne oferă repere pentru viitor. Mihai Eminescu rămâne peste timp un model de profunzime, sensibilitate și responsabilitate față de cuvânt. Prin scrierile sale, el a dat glas aspirațiilor, durerilor și speranțelor unui întreg neam.

Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, rolul educației și al culturii este esențial. Școala nu este doar un spațiu al acumulării de cunoștințe, ci și un loc al formării caracterului, al respectului față de valori și al cultivării spiritului critic. Avem datoria de a transmite mai departe dragostea pentru cultură și pentru frumos. Să privim această zi nu doar ca pe o comemorare, ci ca pe un angajament: acela de a înțelege mai profund și de a duce mai departe moștenirea culturală românească. La mulți ani tuturor celor care o păstrează vie!”

Și șefa catedrei de limbă și literature română, profesoara Crăciun Pîțu Cristina, a oferit o perspectivă profundă asupra moștenirii lăsate de Mihai Eminescu, numindu-l „Arhitectul Spiritului”:

„Am ales să începem acest moment aniversar cu versurile nemuritoare: «Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Țara mea de glorii, țara mea de dor!». Astăzi nu celebrăm doar un poet, ci spiritul românesc în cea mai înaltă formă a sa.

Viața lui Eminescu a fost un maraton al cunoașterii, de la Ipotești la Viena și Berlin, șlefuind limba română până când a devenit capabilă să exprime deopotrivă rigoarea filosofiei și delicatețea infinită a iubirii. Nu putem uita prietenia sa legendară cu Ion Creangă – doi coloși care au format o unitate perfectă: reflexivitatea lui Eminescu și vigoarea pământească a lui Creangă.

Aici, la Cajvana, avem privilegiul de a trăi lângă un alt simbol al nemuririi: Stejarul nostru multisecular. Așa cum el a rezistat sutelor de ani, tot așa cultura noastră, prin marii ei clasici, ne oferă stabilitate. Misiunea noastră, ca profesori, este de a rămâne mesagerii limbii lui Eminescu și ai umorului lui Creangă, sub privirea ocrotitoare a lui Ștefan cel Mare.”

Coordonatoarele activității, profesoarele Tcaciuc Ionela și Tomescu Floarea, au subliniat rolul educativ și formativ al operei eminesciene în rândul tinerilor:

„Eminescu ne-a învățat că există o forță care schimbă lumea, iar această forță constă în puterea cuvintelor. Prin această activitate, am dorit să le arătăm elevilor că moștenirea sa nu este un simplu concept abstract, ci un «giuvaier incontestabil» al literaturii noastre și un testament cultural de o valoare eternă.

Creația sa poetică îmbracă hainele strălucitoare ale unei forțe de exprimare excepționale, având puterea formidabilă de a încânta cititorul de ieri, de azi și de mâine. Ne-am propus ca elevii să simtă profund și să gândească în profunzime, prețuind natura, iubirea și, mai ales, identitatea noastră națională. Un cititor pasionat va transforma propriul creier într-un laborator de idei, din care va extrage înțelesul și filosofia vieții.”

În săptămâna în curs, elevii întregii unități școlare, atât ciclul primar, cât și ciclul gimnazial, respectiv liceal, au participat la concursuri pe echipe, au realizat desene și colaje inspirate din opera poetului și au redactat scrisori adresate „poetului nepereche”, au desfășurat proiecte educaționale, etc..

Deasemeni, și doamna director adjunct, învățătoarea Tomuț Cristina, a subliniat importanța acestor inițiative: „Cultura este fundamentul pe care construim caracterele elevilor noștri. Activitățile de astăzi, prezentate cu mândrie și în cadrul centrului metodic, demonstrează că școala noastră este un spațiu viu, unde valorile naționale sunt prețuite și transmise mai departe prin colaborarea exemplară a întregului colectiv.” A prezentat și proiectul educational coordonat de doamna prof.pt.înv.primar, Tipa Casandra, desfășurat la ciclul primar, scopul principal fiind aprofundarea valorilor culturale românești și dezvoltarea abilităților practice prin activități creative. Elevii au fost încurajați să exploreze viața poetului și să transpună emoția versurilor în imagini, culori și cântec, iar obiectivele au urmărit formarea unui sentiment de apartenență culturală prin realizarea de compoziții plastice și mini-cărți. Monitorizarea întregului proces a fost asigurată de toate cadrele didactice din învățământul primar, analizând gradul de implicare a elevilor, iar evaluarea s-a bazat pe observarea directă și pe calitatea produselor finale, precum colajele și afișele tematice. Prin acest demers, textele eminesciene au devenit suport pentru creativitate și pentru învățarea prin experiență directă. Proiectul a reuțit astfel să îmbine educația literară cu exprimarea artistică într-un format interactiv și atractiv, rezultatul final reflectând respectul tinerei generații față de moștenirea culturală și identitatea națională română.

Succesul activității a fost asigurat prin implicarea și profesionalismul catedrei de limba și literatura română, reprezentată de doamnele profesoare: Crăciun – Pîțu Cristina, Țîcșa Adriana, Tcaciuc Ionela (Coordonator activitate), Tipa Alina, Avram Liliana, Buleu Domnica, Pîțu Anastasia, Tomăscu Floarea (Coordonator activitate), Draghici Viorica.

De asemenea, domnișoara bibliotecar Mițan Rodica a completat evenimentul cu o expoziție impresionantă de carte, punând la dispoziția elevilor volume fundamentale de poezii, proză și basme.

Evenimentul s-a încheiat cu un mesaj de îndemn la lectură și autocunoaștere: „Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții.” Prin această celebrare, am demonstrat încă o dată că spiritul lui Eminescu rămâne „giuvaierul incontestabil” al culturii noastre, o forță care continuă să educe și să inspire generațiile de mâine.

(Prof.înv.primar SESERMAN LIDIA-LOREDANA-Responsabilă cu promovarea imaginii Liceului Tehnologic ”Ștefan cel Mare”, Cajvana)