Deputatul Sanda-Maria Ardeleanu a participat la reuniunea Grupului de lucru a Adunarii Parlamentare a Francofoniei, de la Bruxelles


Intră acum și în grupul de

Deputatul PDL de Suceava Sanda-Maria Ardeleanu a participat în data de 1 iunie 2012, la Bruxelles, din partea Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, la reuniunea Grupului de lucru privind promovarea predării şi învăţării limbii franceze din cadrul Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF).

Potrivit parlamentarului democrat-liberal, grupul de lucru a fost organizat la iniţiativa Adunării Parlamentare a Francofoniei în urma reuniunii Adunării regionale Europa, de la Vilnius, din noiembrie 2011, când a fost adoptată Rezoluţia privind „Pregătirea pentru promovarea relaţiilor interculturale – generarea de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Rolul profesorilor şi a mass-media în promovarea învăţării limbii franceze.”

Pe parcursul lucrărilor, prezidate de preşedintele Secţiunii belgiene comunitatea franceză – Wallonie/ Bruxelles, Michel de LAMOTE, parlamentarii invitaţi, academicieni şi cercetători au făcut un apel la reflexie şi dialog şi au încercat să ofere răspunsuri cu privire la impactul şi influenţa limbii franceze asupra societăţilor din spaţiul francofon.

La dezbateri au luat cuvântul personalităţi de seamă, printre care, Jean-Marie KLINKENBERG, preşedintele Consiliului superior al limbii, profesor la Universitatea din Liège, Guy JUCQUOIS, lingvist şi profesor onorific în cadrul Universităţii catolice de la Louvain, Bruno MAURER, profesor la Universitatea din Montpellier, François GRIN, profesor la Universitatea de la Geneva, etc.

„În alocuţiunea de deschidere, preşedintele Michel de LAMOTE şi-a exprimat speranţa că soluţii flexibile şi adaptabile capabile să facă faţă provocărilor cu care se confruntă majoritatea populaţiilor din spaţiul francofon cu privire la promovarea învăţământului în limba franceză, există şi că este o datorie a fiecăruia dintre noi să fie preocupat de protejarea diversităţii culturale şi lingvistice.

Domnia sa a adăugat că identitatea culturală europeană este marcată de pluralitate şi de diversitatea lingvistică şi că, de mai mulţi ani, pe fiecare continent al planetei există o cerere pentru franacofonie astfel încât multe ţări, în care limba franceză nu este una oficială, au aderat la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Totodată, parlamentarul belgian a întărit ideea pentru o acţiune susţinută în domeniul educaţiei, al formării continue şi a cercetării, pentru o educaţie primară de calitate şi pentru promovarea învăţământului în limba franceză, în contextul multilingvismului, pentru mai buna inserţie profesională a tinerilor, cu o atenţie specială pentru dezvoltarea societăţii informatice şi a însuşirii culturii digitale de către comunităţile din spaţiul francofon”, a declarat pentru NewsBucovina.ro, Sanda-Maria Ardeleanu.

Ea a mai precizat că printre personalităţile invitate să ia cuvântul în cadrul dezbaterii, s-a numărat Jean-Marie KLINKENBERG, preşedintele Consiliului superior al limbii şi profesor la Universitatea din Liège, care a subliniat că Francofonia este o construcţie instituţională colonială, nu este nicidecum politica unui stat, ci o familie mare din peste 60 de state şi guverne, care sunt membri cu drepturi depline. Potrivit Sandei-Maria Ardeleanu, profesorul a evidenţiat că „astăzi, discursul francofoniei trebuie clarificat, acesta fiind mai complex şi mai puţin vizibil”.

„Mondializarea a devenit un subiect de dezbatere, deoarece actorii economici sunt prezenţi peste tot în lume, însă mondializarea a avut loc nu doar la nivel economic, ci şi al limbilor. Domnia sa a constatat că diversitatea culturală este un fapt care nu va dispărea odată cu globalizarea. Totodată, profesorul Klinkenberg şi-a exprimat convingerea că rolul Parlamentelor în promovarea Francofoniei este să sprijine impactul culturilor în procesul democratic al spaţiului francofon, având ca principii respectarea responsabilităţilor şi participării active. Problemele cele mai importante care trebuie să ne preocupe sunt: promovarea diversităţii culturale şi a dialogului între culturi, protejarea şi reabilitarea parteneriatului cultural şi perfecţionarea continuă a sistemului educativ în spaţiul francofon. Toate acestea au menirea de a contribui la ideea de solidaritate prin aproprierea între culturi şi popoare”, a adăugat Ardeleanu.

Potrivit datelor Naţiunilor Unite, franceza, cea de-a doua limbă din lume, ca nivel de utilizare este singura (alături de engleză) vorbită pe toate cele cinci continente; şi în cadrul UNESCO se continuă dezbaterile cu privire la diversitatea culturală.

„Profesorul Klinkenberg recomandă ridicarea barierelor tradiţionale care împiedică diversitatea culturală: << trebuie să înţelegem că francofonia trebuie să fie mai prezentă decât oricând în marile dezbateri pe scena mondială, să-şi apere valorile şi să producă o schimbare pozitivă >> .

De asemenea, domnia sa recomandă întărirea statutului limbii franceze de limbă oficială şi de lucru în cadrul instituţiilor europene şi internaţionale, ca factor de promovare a multilingvismului şi a diversităţii culturale în Europa şi în lume.

La rândul său, domnul François GRIN, profesor la Universitatea de la Geneva, a enumerat o serie de propuneri pentru dezvoltarea de politici lingvistice pentru promovarea limbii franceze , precum: multilingvismul – crearea de noi instrumente pentru promovarea limbii; conceptul de modernizare – raportul dintre diversitate şi globalizare; regimul lingvistic – constituirea cadrului Uniunii Europene: politica UE privind limbile regionale şi minoritare este consacrată în articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene << Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică >> ; diversitatea culturală în economie – utilizarea limbii franceze în întreprinderi, precum şi efortul depus de ţările francofone pentru asigurarea diversităţii culturale prin strategii dure, precum universalismul francofon, o strânsă colaborare între statele francofone şi instituţiile internaţionale”, a relatat deputatul sucevean.

În acest context, propunerea Sandre-Maria Ardeleanu privind importanţa respectării limbii franceze în spaţiul francofon – în cadrul Congreselor, a Conferinţelor internaţionale şi a reuniunilor APF– precum şi a reglementărilor care prevăd expunerea oficială în relaţiile diplomatice, a fost împărtăşită de toţi participanţii la grupul de lucru. Deputatul a subliniat că „este util a se vorbi în statele francofone în limba franceză şi că trebuie găsite soluţii viabile pentru a se încuraja utilizarea şi exprimarea în această limbă”.

Totodată, parlamentarul român şi-a exprimat convingerea că limba, pentru a supravieţui şi pentru a fi revigorată, trebuie să fie vorbită – o şansă în plus a limbii franceze care reprezintă în sine diversitatea, iar francofonia se bazează pe politica diversităţii.

„Dezbaterile din cadrul acestui Grup de lucru al APF au constituit o oportunitate unică atât pentru profesori, cât şi pentru cei invitaţi să participe la acest eveniment, datorită momentelor dificile pe care le trăiesc o lume întreagă, astfel că, se speră ca viziunile pe care aceşti profesori le-au împărtăşit în cadrul dezbaterilor, să ne ajute să creăm propria viziune despre promovarea francofoniei”, a declarat prof. univ. dr. Sanda-Maria ARDELEANU, membră a Delegaţiei Parlamentului României la APF.


Intră acum și în grupul de